Simte, gandeste, invata

2009-12-16 14:22

Patria Mama
     media: 4.94 din 198 voturi

Romania este o tara minunata. Pacat ca are guvern.
Romanii sunt niste oameni straluciti. Politicienii romanilor sunt niste incapabili ce sunt votati si impinsi in fata de catre popor in mod special, ca sa se faca de ras.
In Romania exista foarte multe lucruri tampite. De exemplu, reclamele la bauturile alcoolice. La ce bun? Si asa aproape jumatate de tara e mahmura zilnic.
Patria mama m-a lasat in ce mama m-a nascut.
Copilul nelegitim al patriei mame.
Unde poti bea bere – acolo e si patria.
Unde primesti mici si bere pentru a vota pentru cineva – exact acolo e patria ta.
Acolo unde exista un parlament, un guvern pe care il meriti – exact acolo e patria ta.
Unde iti este bine, acolo e si dorul de patrie.
Daca romanilor le-ar place sa munceasca acestea nu ar fi numit conectorul, intrerupator.
Daca tara noastra nu ar fi avut atat de multe resurse naturale , noi demult deja era sa traim ca in Japonia.
Daca evreii au vandut Romania, atunci de la cine acestea au cumparat-o?!
Daca in Est te simti european, iar in Vest te simti – asiat, inseamna ca esti roman.
Doritorii de a-si da viata pentru patrie, este de dorit sa aiba asupra lor o cerere, doua fotografii 3X4 si un cartus.
Viata in Romania se caracterizeaza prin urmatoarea ecuatie: cineva undeva ceva a ciordit, unde cineva, ceva, undeva – sunt necunoscute, iar a ciordit – este o constanta!!!
Ati place bautura, gratuitatile, pomenele electorale, hotiile si a fi marlan, nu este suficient pentru a te numi roman.
Iubirea care niciodata nu este reciproca – iubirea fata de patrie.
Un patriot adevarat niciodata nu cauta avantaje de pe urma vinzarii patriei.
Noi nu ne vindem patria, ii lasam pe altii sa o faca!
Nu exista o idee, un gand atat de luminos si curat, pe care romanul sa nu-l poata exprima intr-o forma murdara si printr-o injuratura.
Noua versiune al aparatelor de fotografiat Kodak sunt facute special pentru romani. Acum pe langa efectul de inlaturare a ochilor rosii aceste aparate inlatura si efectul de nas rosu.
...a cazut victima ospitalitatii romanesti.
Oare de ce vulturul din stema Romaniei priveste in stanga?
Oare de ce in Romania gardurile se fac din scanduri, iar mobila din rumegus presat ?
Romanii nu se cearta folosind obscenitati si injurii – romanii asa vorbesc.
Romanii atat de mult au luptat pentru drepturile negrilor, incat in sfarsit le-au dobandit.
Roman nu este o nationalitate. A fi roman este o meserie. Un adjectiv.
Roman este omul care le stie pe toate, dar nu este capabil sa faca ceva bun pana la capat.
Romanul le stie pe toate, dar la nimic in mod special nu se pricepe.
Romanul este omul care ii percepe pe ceilalti compatrioti prin prisma - sa-i moara capra.
Moartea caprei - bucuria vecinului.

Roman nu este omul care duce lipsa de ceva ci omul care duce lipsa de ceva si isi baga piciorul; asta e situatia; merge si asa!
Romanul pe stomacul gol nu poate gandi, iar cu burta plina – nu vrea sa gandeasca.
Omul roman nu poate argumenta raţional şi treaz, în acelaşi timp.Romanul este cunoscut pentru abilitatea sa de a găsi o cale de ieşire din situaţiile cele mai dificile, dar şi mai mult el este cunoscut pentru abilitatea sa de a găsi intrarea acolo.Echipa naţională de fotbal a Romaniei - adversarul cel mai incomod pentru echipa naţională de hochei pe gheata al Braziliei
Ce se va intampla daca in Romania ar dispare banii si orice posibilitate de a fura? – In natura nimic nu dispare fara urma. Daca in Romania ar dispare banii, si orice posibilitate de a fura inseamna ca acestea ar apare in alta tara. Acolo unde vor apare banii si posibilitatile de a fura, acolo va fi – Romania...
Eu sunt tanar, dar inca nu am cunoscut o alta tara unde atat de liber se fura. Nici voi nu cunoasteti. Nimeni nu cunoaste. Inseamna ca nici nu trebuie...
Nu mai avem salarii, pensii, bunul simt, adevarati politicieni, conducatori, valori...Da numai cate nu avem. Avem de toate.
Nu esti suficient de roman daca nu esti si fudul.
Daca tu nu poti face un lucru bine – nu-i permite nici altuia sa-l faca.

Pana aici imi asum glumitele mele, cu dozele proprii de adevar al lor. Mai departe nu ma bag, nu mai sunt maximile si nici glumitele mele. Sa vedem ce cred altii.

Continuare : Sa vedem ce spun si altii.
(sursă: Daniel Barbu, Firea românilor)
Românii sînt aplecaţi la beţie şi la lăcomie; spiritul poporului este grosolan şi necioplit, sînt porniţi pe harţă şi pe ceartă şi veşnic nemulţumiţi, oricum ar sta lucrurile. (Matteo Muriano, 1502)
* Românii sînt oameni puţin primitori, nu sînt supuşi nici unei reguli, socotesc că nu e lucru mare să facă moarte de om, sînt foarte lacomi de bani şi născuţi pentru furt (...) de o înfăţişare foarte aspră (...) sînt foarte răbdători la munci şi lipsuri. (Anton Veransics, 1538-1549)
* Între ei sînt mulţi tîlhari şi hoţi de drumul mare (...). Sînt neîngrijiţi, atît ei, cît şi casele lor (...). Au o vitejie înnăscută şi rabdă orice osteneală (...) şi nu se tem de nici o primejdie. (Giovan Andrea Gromo, 1566-1567)
* Sînt de felul lor şireţi, cu trupul înalt şi vîrtos. (Anton Maria Graziani, 1564)
* Sînt, prin firea lor, nestatornici, îndrăgind norocul şi mai degrabă se lasă pe tînjală fără a se îngriji să deprindă un meşteşug sau să practice vreo artă. (Franco Sivori, 1588)
* S-ar părea că toţi se nasc cu această aplecare spre hoţie (...). Nu obişnuiesc să se spovedească decît în pragul morţii şi nu mărturisesc la spovedanie decît că au furat sau au ucis; celelalte fapte nu le socotesc drept păcate. (Niccolo Barsi, 1633-1639)
* Românii sînt iubitori de noutăţi, înşelători ca grecii şi neruşinaţi ca ţiganii. (Anton Stepancic, 1688)
* Firea acestei populaţii o găsesc nestatornică, impulsivă şi brutală. (Federigo Veterani, 1688)
* Sînt un neam care învaţă repede orice limbă şi se găsesc mulţi dintre ei care vorbesc patru sau cinci limbi. (Franco Sivori, 1588)
* Sînt primitori (...), se bucură de o minte pătrunzătoare, sînt răbdători la frig şi la arşiţă, rabdă de foame şi de sete două şi trei zile. (Marco Bandini, 1647-1648)
* Românii au un temperament bun şi o constituţie bună şi de aceea sînt zdraveni şi răbdători la oboseală (...), se mîndresc cu o mare curăţenie (...), sînt înzestraţi cu foarte multă pricepere şi sînt în stare să reuşească în orice meserie.

Continuare: Sa vedem ce spune un strain.Despre romani si felul lor de a fi. Dr. ing. Beniamino Faoro
- Ati scris, impreuna cu inginerul Ion Marginean, o carte despre romani si felul lor de a fi. Din ce surse v-ati inspirat?
- Din viata si trairea mea nemijlocita intre romani, incepand din perioada Regentei Regelui Mihai, trecand prin etapele comuniste, si pana in zilele noastre. Avand sansa de a calatori si munci pe tot globul, am acumulat o experienta mare, pe care mi-am propus s-o impartasesc cu fratii mei de neam latin. Am scris unele lucruri cu durere, dar si cu speranta ca lucrurile se vor schimba candva, in cursul generatiei urmatoare.
- Urmand capitolele cartii, sa vorbim la inceput despre taranul roman. Cum il caracterizati?
- Timp de 1900 de ani, de la formarea poporului roman, taranii au constituit majoritatea locuitorilor acestor pamanturi. Dupa mine, taranul este astfel: El-harnicul, El-patriotul, El-sustinatorul, El-stalpul tarii, El-iertatorul, El-cinstitul, El-bunul, El-darnicul, El-credinciosul.
Din pacate, Statul Roman, inca de la constituirea lui, si-a desconsiderat intotdeauna, ca nimeni altul, oamenii sai valorosi: taranii. De aceea si numai de aceea, se poate spune ca este printre cele mai nereusite state din Europa.
Statul nu i-a dat niciodata nimic taranului, el numai i-a cerut. Asa cum vitelul nu-i da nimic vacii, cu toate ca vaca ii da viata, lapte si dragoste, tot asa si taranul i-a dat tarii viata, de-ale gurii si multa dragoste, dar tara nu i-a dat in schimb nimic, eventual numai impozite, cote, pedepse si bice. De aceea, tarile care au desconsiderat agricultura si pe tarani au ajuns importatoare de produse agricole si rabdatoare de foame.
Statul ar face mai bine sa-l finanteze pe taran, nu sa-l lase pe mana unor afaceristi rapace si verosi, care castiga 300 la suta cumparand lapte de la taran, cu 6.000 de lei, si vanzandu-l cu 40.000. Un francez imi explica, prin 1970, ca statul francez cumpara unt de la tarani cu 10 franci kilogramul si-l vindea la export cu 4 franci. Mai, dar chiar atat de prost sa fie statul francez? mi-am zis. Da! Statul francez prefera sa fie prost, dar important era ca taranul (fermierul) sa produca si sa prospere. Or, dupa cum vad, gratie proastei organizari si dezinteresului statului roman, banii de la Comunitatea Europeana, destinati taranului si dezvoltarii rurale, n-au venit nici pana la ora asta, si ma tem ca nu vor veni in 2007! "Seful care conduce frumos ii face si pe cei condusi sa-l urmeze frumos"
- Un capitol interesant mi s-a parut cel dedicat "sefului roman". Ce credeti despre sefii plaiului mioritic?
- Seful care conduce frumos ii face si pe cei condusi sa-l urmeze frumos. Asa spune un proverb grecesc. Au fost sefi de un anumit fel in perioada interbelica, sefi in era comunista si noii sefi ai economiei de piata de tip Ue. In mod traditional, romanul, ca sef, are o deficienta: nu este receptiv la nou, fiind pe faza numai cand intervin obligatia si ordinul de sus de a face ceva. - In acest context, s-ar cuveni sa vorbim putin despre scoala romaneasca.
Produce ea potentiali sefi buni?
- Nu, deloc. Ceea ce rezulta din scoala romaneasca este un fel de filfizon care isi asuma rolul sa aiba pareri despre orice, despre toate problemele posibile. Rar auzi la sefii romani ca raspuns: "Asta nu e specialitatea mea, intreaba pe cutare". Ceea ce inseamna ca sefii romani, absolventi ai scolii romanesti, nu si-au acumulat principii si nici metode sau criterii. Ei sunt oameni de cultura , fini, manierati, politicosi, diplomati, dar din punct de vedere tehnic, fara principii si inclinatii aplicative. Aduceti-va aminte ce meserie aveau cei doi sefi romani care au preluat conducerea tarii dupa 1989 si priviti cum arata economia romaneasca acum.
Problema romaneasca sunt criteriile valorice care lipsesc in partile esentiale. De peste cincizeci de ani, ne chinuim acasa, cand scoatem un stecher din priza, ca iese din perete si priza odata cu stecherul. In cincizeci de ani, inginerii din electrotehnica n-au reusit sa creeze o priza care sa nu iasa din perete!
Vreti sa spuneti ca nu-i asa?
- Poate ca vina nu este a lor, ci a scolilor pe care le urmeaza.
Este, oare, invatamantul romanesc depasit?
- Invatamantul romanesc produce fundatii pe care nu se construieste nimic - ceea ce dovedeste ca este un invatamant extensiv. Dar tara are nevoie de un invatamant intensiv! Inginerii actuali s-au format in acest invatamant extensiv, mostenit de acum doua-trei sute de ani, si de aceea este nevoie de o reciclare, de cursuri de creativitate .
Oare cati stiu ca, la ora actuala, in nici o facultate cu orientare tehnica sau stiintifica, nu se invata nici o secunda despre crearea noului si promovarea lui? Asa se si explica de ce, in momentul in care un inginer sau alt sef roman este asezat in fata a ceva nou creat de romani, pune mana pe piatra si il "ucide" cu furie pe indraznetul care a scos capul la lumina, sa se "invete minte si sa stea la locul lui". - Sa moara capra vecinului...
- Absolut. Este o meteahna comunista. Americanii si tarile europene avansate nu accepta astfel de discriminari neproductive. Intr-un colectiv de munca nu exista oameni importanti si oameni neimportanti, cata vreme sunt angajati. Toti sunt importanti! Nu exista intr-un sistem sau intr-o masina ceva important si ceva neimportant, adica si motorul e important, dar si surubul al saptelea de la farul stang e la fel de important. "Daca tineretul de azi este atat de maturizat, de profund in gandire si de hotarat este pentru ca a fost crescut de bunici"
- V-ati intors in Romania pensionar. Cu toate astea, sunteti extrem de activ.
Cum vi se par romanii "lasati la vatra"?
- Pensionarii romani sunt, aproape fara exceptie, oameni politicosi, fini, corecti, binevoitori. Bazandu-se pe experienta de o viata, fac numai lucruri firesti, inteligente si bine chibzuite. Spre deosebire de alte tari, ei nu sunt marginalizati de societate, cu exceptia faptului ca au pensia prea mica. Intotdeauna gasesc o modalitate sa-si ajute familia, in mijlocul careia traiesc si, spre deosebire de pensionarii din alte state europene, care sunt pasivi si doar se distreaza si calatoresc, pensionarii romani nu sunt o populatie pasiva; dimpotriva: daca stau cu familia muncesc pentru ea, se ingrijesc de gospodarie, dar mai ales educa si ingrijesc ce-i mai valoros pe lume: copiii.
Daca tineretul roman de azi este atat de maturizat, de profund in gandire si de hotarat, este pentru ca, in majoritatea cazurilor, a fost crescut de bunici. Pe de alta parte, pensionarii romani respecta lumea din jur si pe cei mai tineri, nu-i deranjeaza, sunt decenti si civilizati, umbla imbracati frumos prin orase. Ei sunt in acelasi timp cei mai buni si corecti platnici: mai intai taxele, telefonul, curentul, mai apoi painea. Dupa ce au platit totul, rasufla usurati, se bucura, sunt fericiti ca si-au facut datoria. Dar sa nu-i duci la azil! In timp ce pentru austrieci, spre exemplu, viata la azil inseamna liniste, buna ingrijire, calatorii si bucurii de care n-au avut parte in viata activa, pentru romani azilul inseamna moarte prematura. Sentimentul inutilitatii ii omoara pe romani. "Romanul este falos, crede mereu ca e cel mai bun"
- Daca v-ar ruga un strain sa-i caracterizati pe conationalii dvs. ce-ati spune despre ei?
- Romanul nu are rabdare sa construiasca ceva temeinic, nu concepe meticulos, precis si in amanunt ceea ce are de facut in viitor, ci isi face o simpla idee, se bazeaza pe modul cum se va descurca la fata locului. Improvizeaza in tot ce face, se descurca in conditii minime, vrea sa faca "din rahat bici". Il plictiseste profesionalismul propriu, dar la altul cere profesionalism! Din cauza anilor de socialism, romanul a pierdut motivatia de a actiona. El lucreaza aleatoriu, cand are chef, dar plata vrea s-o primeasca regulat: are greutati, familie, copii. Dar sa nu faca cineva o legatura intre plata si lucru, intre plata si rezultate, ca-l omoara.
Romanul vorbeste mult, iubeste spectacolul vorbirii; nu-i plac reprosurile, cu atat mai mult cele justificate. Este falos, se autoapreciaza pentru ceea ce face, crede mereu ca e cel mai bun, este multilateral informat, are o parere "personala" despre toate. Mai rar este recunoscator celui ce-i face bine, ajungand sa-si evite binefacatorul. Se lupta tot timpul pentru impresie, pentru imagine, se multumeste cu putin, iar daca vrea cumva mai mult, vrea imediat, nu are rabdare sa adune picatura cu picatura.
Romanul isi critica sefii chiar si in fata, nu se supune cu convingere la cele dispuse de ei, are rezerve, comenteaza, cauta "nod in papura". Ii cam uita pe cei ce l-au propulsat in sus; cand s-a vazut cu sacii in caruta, se plictiseste daca cineva dintre cei ce l-au ajutat ii cere sa-i rezolve o problema. Romanului ii place la nebunie sa participe acolo unde se mananca si se bea pe gratis, mai mult decat daca ar primi bani sa-si cumpere singur. Nu se bucura de binele si reusitele altuia, ii place teoria si uraste practica (vezi zicala: "Teoria ca teoria, dar practica ma omoara"), ii place lucrul bine facut, dar nu cel facut de el, ci numai cel din strainatate.
Romanului nu-i plac muncile de rutina, cu multa repetitie si precizie; prefera muncile variate, de precizie mai scazuta: tamplar, zidar, fierar, unde precizia se masoara cu centimetrul, nu cu micronul. Romanii au devenit un popor "migrator", convins ca binele trebuie cautat in alta parte. In fine, romanul este un foarte bun avocat al cauzei sale, un prezentator dibaci, si a ceea ce este si a ceea ce nu este. Este, in general, patriot, saritor pe gratis la nevoile tarii; este religios, iertator si aspru, primitor de oaspeti, politicos, sociabil. Romanii au o cultura traditionala bogata, care-i face valorosi pe fiecare in parte, chiar daca nu sunt uniti.
Volumul "Romanul si felul lui de a fi" este oferit gratuit si poate fi solicitat autorului la adresa: strada Uzinei nr 1, Marsa, judetul Sibiu, sau la e-mail: beniamino@faoro.it



“Romania este o tara pe care, cu cat o cunosti mai mult, cu atat o intelegi mai putin.” (Jonathan Scheele)
“Imi amintesc ca doi dintre expertii finantisti ai cabinetului PSD se numeau Vacaroiu si Boulean.” (Andrei Plesu)
“Nu am masina, dar merg destul de des cu taxiul. asta e viciul meu,sunt taxicoman.” (Radu Cosasu)
“Nu m-as duce sa vad un film de Sergiu Nicolaescu nici daca ar rula in holul blocului unde locuiesc.” (Victor Rebengiuc)
“La Ministerul Culturii lucrurile sunt limpezi: un Puric n-are cum sa se certe cu o Musca.” (Dan Puric)
“Sunt ruda cu Andrei Ratiu la fel cum e Petre Roman ruda cu autocamioanele Roman.” (Ion Ratiu)
“Cand ne-am intors in tara, dupa 1990, la primul concert, Nicu Covaci s-a apropiat de mine si mi-a spus: “Tandarica, trebuie sa ne purtam frumos cu copiii astia, cine stie cati or fi ai nostri”.”(Ovidiu Lipan)
“Exista oameni in acest parlament al Romaniei carora nu poti sa le ridici imunitatea nici cu viagra.” (Paula Ivanescu)
“Gigi Netoiu se baga in vorba ca virgula intre subiect si predicat.” (Adrian Paunescu)
“Daca fotbalul in sala se numeste futsal, ma intreb cum ar trebui sa-i spunem fotbalului care se joaca in curte.” (Mihai Stoica)


Comentarii

  1. jaqueline

    mare dreptate ai,dar as face o mica paranteza,romanii,vechii traci,unii dintre traci erau la fel de spurcati,ca si romanii de azi care-si bat joc si de ei si de neamul lor,ignorantii zilelor noastra,care se vand ca prostituatele si au inclinatii politice pe un kg de faina sau pe niste amarate de bonuri de masa,vai de noi ce am ajuns,ma mandresc la aceasta ora doar cu istoria adevarata pe care o cunosc,dar cu Romania de astazi mi-e rusine...
    :)

  2. Joyce

    I really neeedd to find this info, thank God!

  3. odojereld

    la aprobare


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
 
Termeni si Conditii de Utilizare